tot timpul din lume

Trezirea dimineata cu soarele care bate in fereastra, cu un cer albastru deschis, cu speranta unei noi zile frumoase, cu vesti bune, cu veselie, cu liniste si cu surprize. Vant si ramuri de copaci care danseaza in ritmul unei muzici auzite doar de ei, nori albi si ninsoare de flori de primavara. Magnolii inflorite in curti cenusii si care creeaza in jurul lor povesti si un spatiu in care raul nu patrunde. Parca in niciun alt an nu au fost mai frumoase magnoliile. Sau pana acum, nu am avut niciodata ochi si timp sa le vad.
Franturi de dor, semne disparate in care cred si pe care nu stiu cum sa le interpretez. O masina cu un numar care-mi aduce aminte de o persoana draga, un tramvai care soseste exact la timp, un mesaj care-mi inveseleste ziua, o intamplare care nu stiu daca e vis sau chiar realitate asa ca verific telefonul sa vad daca imaginatia imi joaca feste sau daca pur si simplu am uitat ce am trait –si imi dau seama ca totul a fost real. Agitatie, dorinta de a fi in alta parte, de a fugi de lume si de a ma ascunde undeva la malul marii. Ganduri haotice si galagioase care nu-mi dau pace si nu fac liniste, oricat de tare as tipa si as incerca sa le reduc la tacere. Ganduri care formeaza un labirint a carui iesire nu o gasesc. Ganduri pe care incerc sa le ignor si de care incerc sa ma distantez. Neputinta de a pune ordine in minte, in lucruri si in activitatile zilnice. Amintiri si dor. Mult dor. Cum poti sa spui mi-e dor fara sa ranesti, fara sa rascolesti persoana careia ii spui? Cum inveti sa traiesti cu dorul? Nu stiu. Eu sunt inca in cautare de solutii. Ma inconjor de lucruri de la persoanele dragi, ma uit la poze, citesc aceeasi carte luni de zile si evit sa ajung la final de parca finalul cartii ar insemna finalul acelei legaturi, trimit zambete si mesaje si ma hranesc cu ideea ca in curand va exista o noua intalnire.
O bratara cu cai, sa si echipament de jocheu de care o fost colega spunea ca are multe simboluri aducatoare de noroc si care scoate zgomot de clopotei si de hohote de ras de fiecare data cand imi misc mana. Si imi misc mana foarte des azi. Un inel cu sidef in culori pale cu mult roz care se asorteaza cu rochita mea vesela si optimista. Un inel cumparat dintr-un magazin micut ascuns printre nenumarate altele de pe strazi inguste pavate cu piatra cubica si din capatul carora vedeam marea, plaja si palmierii. Un inel ce ma duce cu gandul la vacanta, la mare, la vara, la Turcia si la esarfe colorate.
O cana mare decorate cu flori de primavara din care nu am reusit inca sa beau un delicious ceai de migdale care sa ma aduca in fata tabloului lui Van Gogh cu ramura de migdal inflorita. Daca ar trai, l-as ruga sa picteze si o magnolie care de-abia isi deschide florile. Cu siguranta, acel tablou ar fi esenta primaverii si a sperantei.
O poveste cu parfum de ciocolata care exista in mintea mea si care nu se bazeaza pe nimic real. Doar pe senzatii, pe zambete, pe un roi de fluturi in stomac, pe priviri furise si pe un ruj rosu.
Bucuria cand imbrac blugii care devin tot mai largi, nerabdarea pentru o noua tunsoare, obsesia pentru bratari multe si zornaitoare, un lant cu un medalion in forma de mar care transmite pasiune si delicatete, note in telefon in care sunt incepute cateva povesti (niciuna terminate), verificarea emailului sperand o veste buna sau sa ajunga acel mesaj pe care il astept de luni, un schimb de mesaje cu o prietena si puterea de a nu ne pierde speranta ca vom merge curand pe strazi scaldate in razele soarelui, temeri nejustificate cu care lupt in fiecare zi si pe care candva le voi invinge, o carte pe care o am in geanta si care ma plictiseste infiorator dar fac un exercitiu de vointa sa o termin, agenduta Jordi Labanda in care imi scot cuvintele necunoscute din franceza si in care imi notez tot felul de idei, pasiunea pentru rochii dezvoltata de curand, o geanta mov electric si una gri deschis care-mi vor completa perfect colectia creata de designerul meu preferat, oboseala si senzatia ca nu-mi ajunge timpul pentru a face tot ce vreau. Mici bucati de puzzle care la final alcatuiesc o zi.
Soarele care bate in continuare in fereastra, cerul albastru si norii albi pufosi. Miros de primavara si dor de o plaja cu nisip fin si bucati de scoici.
si azi continua inca…