tot timpul din lume

vineri a fost o zi extrem de plina. a inceput bine cu gatit si dezastru in bucatarie, am facut o pauza tehnica de cateva ore (pentru un interviu, pentru restituit si imprumutat alte carti de la Horia -doar trebuie sa reusim sa ne vedem macar la doua saptamani), apoi un nou mic dezastru in bucatarie, apoi stat la discutii despre nimicuri cu Adeluta pe fundal de Pink Martini, coloana sonora din Frida si Koop. Seara am iesit cu Adriana si Cami sa mancam peste (cred ca ne era dor de Delta). si am avut in meniu icre, salata de pestisori mici cu ceapa, zacusca de morun, morun la gratar (eu si Cami) si ciorba de peste (Adriana) si multe hohote de ras. aproape de ora 12.00 am plecat spre case -parea ca seara s-a incheiat, de fapt de-abia incepea.
am creat senzatie pe strazi ascultand muzica la maximum cu ferestrele lasate -Joe Dassin: Et si tu n’existais pas la Romana (unde am impresionat o gasca de baieti care isi asteptau cuminti shaormele), A toi pe Popa Tatu, Ca va pas changer le monde la Politehnica. am reusit si sa ne facem o poza toate trei (cu cateva secunde inainte de culoarea verde a unui semafor).

ne-am oprit la mini-cumparaturi in Real (am gasit in final Magnum – deliciul serii si rasfatul meu regal) iar la 01.30 am decis sa fie o noapte alba (nu mai era timp de somn, la 04.00 Adriana pleca la aeroport). asa ca am plecat la benzinarie pe ritmuri house sa o hranim pe Corsi si apoi ne-am oprit la Adita unde am navigat pe net, eu am incercat sa inteleg jumatate dintr-un film si cand am crezut c-am reusit ceva, s-a terminat filmul, am facut bagaje, Cami a transmis live pe facebook noaptea noastra alba etc. la 4 dimineata am plecat la aeroport -de data aceasta cu muzica latino ca fundal sonor.
la 5 fara ceva deja sustineam conferinte telefonice in aeroport -si Laura facea o noapte alba in Timisoara, asa ca prin intermediul tehnologiei ne-am alungat reciproc somnul. la 6 fara, am lasat-o pe Adita sa ia avionul, i-am urat distractie placuta la concert U2,sa cante si sa se distreze si pentru noi, am declarat noaptea incheiata (normal: doar era deja dimineata)si am plecat acasa (fundal sonor: radio national – muzica populara sau de petrecere). la ora 7.00 ma intrebam daca sa dorm sau sa mai rezist inca o ora pentru a nu rata o zi de bronzat la strand, intr-un final varsta si-a spus cuvantul si am ales somnul (sorry Adelut -data viitoare).
dupa un inceput extrem de activ al zilei de sambata, continuarea a fost extrem de calma: citit, ascultat muzica pe youtube, atipit vreo 30 de minute si apoi iesit in oras – la un ceai cu gheata cu Alexandra. si cum un ceai cu gheata nu merge niciodata fara ceva dulce, am continuat distractia cu o prajitura krantz cu inghetata de alune (geniala idee ai avut mandra!). iar, cum formatia de filolog nu ne paraseste nici in vremuri de criza, inainte de prajitura am mai achizionat cateva carti (eu ce-i drept pentru Simo). dupa atata shopping si dulce, am plecat s-o asteptam pe Laura la aeroport (acesta cred ca a fost locul nostru preferat in acest week-end datorita numarului considerabil de ore petrecute acolo).
seara, nu am rezistat tentatiei si am citit eu mai intai cartea pentru Simo: Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai. practic am recitit-o pentru ca este cartea mea preferata din copilarie. m-am amuzat copios de aventurile prichidendeilor si ale prichindutelor, am incercat in zadar sa gasesc o rima pentru calti, m-am gandit de cate papadii as avea nevoie pentru a-mi face o parasuta, mi-am dat seama ca uneori mananc mai multe dulciuri decat Gogoasa, am inteles de ce multi ani am refuzat sa mi se ia temperatura si tipam ca ma doare termometrul, am fost uimita de extraordinarele poezii ale lui Floricica si mi-am imaginat cum ar fi sa avem si la Mery si la Corsi un sistem de apa gazoasa si sirop. cu ajutorul lui Habarnam si al prietenilor lui am reusit sa leg si sambata de duminica.

duminica am avut parte de citit, de o plimbare pana la Tiganesti, o prajitura cu mere facuta de mama (cred ca a simtit ea ca am poftit de zor la o placinta cu mere in biserica), o vizita la targul de pietre de la muzeul de geologie si de o limonada cu menta alaturi de Gabi.
si cam atat…recunosc ca sunt cam obosita dupa un astfel de week-end si e cazul sa ma odihnesc: cine stie ce se mai intampla si saptamana aceasta?
noapte buna!
PS. am mai reusit ceva in acest week-end! sa-mi dau seama ca trecutul a ramas in trecut si ca, in cele din urma, pot privi si eu spre viitor! Ramas bun, povestea mea!